Societate

Noaptea trecută a marcat un eşec pentru Summitul de la Bruxelles. Doar 23 dintre cele 27 de state UE vor participa la un nou tratat europen. Marea Britanie şi Ungaria au declarat clar că nu vor să aibă nimic de-a face cu noul proiect.

Premierul britanic David Cameron a fost cea mai puternică voce împotriva shimbării tratatelor europene existente, iar acest lucru i-a determinat pe ceilalţi politicieni prezenţi la Bruxelles să propună încheierea unui nou tratat.

Cameron a refuzat deschiderea tratatelor existente pentru că nu a putut obţine anumite privilegii pentru districtul financiar al Marii Britanii, City of London, ceea ce înseamna practic ca sectorul financiar britanic ar fi putut fi afectat de înăsprierea regulilor comunitare.

„Până la urmă, am judecat că nu este în interesul Marii Britanii. Aşa că mi-am folosit efectiv dreptul de veto“, a explicat David Cameron.

Liderii maghiari nu au precizat, până la această oră, motivul pentru care Ungaria nu vrea să ia parte la noul tratat.

Prezent la Summit, Viktor Orban a dat de înţeles că, dacă Suedia şi Cehia (celelalte două state care nu şi-au exprimat acordul privind un nou tratat, cerând mai întâi avizul parlamentelor naţionale) vor obţine aprobarea legislativelor, atunci şi Ungaria şi-ar putea regândi poziţia.

România a decis să se alăture celor 17 state din zona euro şi altor cinci ţări non-euro şi va semna un nou tratat european. Acesta include prevederi precum sancţionarea unui stat dacă nu respectă ţintele fiscale, „supunerea“ în faţa Comisiei Europene şi a Consiliului European şi înfiinţarea unui „mecanism automat de corecţie“ pentru aceste situaţii.

După ce Marea Britanie şi Ungaria şi-au exercitat dreptul de veto în ceea ce priveşte modificarea tratatelor europene existente, politicienii europeni prezenţi aseară la Bruxelles au propus elaborarea unui nou tratat. Doar 23 dintre cele 27 de state UE vor lua parte la noul acord. Excepţie fac Marea Britanie, Ungaria, Cehia şi Suedia, cele două din urmă anunţând că vor adera la noul tratat doar dacă vor obţine avizul parlamentelor naţionale.

Astefel, noul tratat va fi semnat de cele 17 ţări din zona euro şi alte şase care nu fac parte din uniunea monetară – România, Bulgaria, Danemarca, Letonia, Lituania şi Polonia.

Totodată, liderii europeni s-au asigurat că tratatul poate fi implementat rapid şi au eliminat nevoia de referendum naţional. Aceştia au precizat că noul acord va fi adoptat pe bază „constituţională sau nivel echivalent“. Orice modificare a Constituţiei se face numai prin referendum, însă prin acel „nivel echivalent“ se elimină acest pas.

Noul tratat va permite consolidarea integrării la nivel UE, au declarat aseară liderii prezenţi la Bruxelles, adăugând că acesta va permite formarea unui „bloc fiscal compact“. Practic, se doreşte mai multă disciplină fiscală şi mai multă putere pentru sancţionarea eventualelor derapaje. Aceşti doi factori reprezintă punctele de bază ale noului tratat.

Statele care nu-şi vor respecta ţintele fiscale vor fi sancţionate,  iar o mare schimbare este că, prin noul tratat, sancţiunile vor putea fi impuse de o „majoritate calificată“ şi nu una absolută. Deocamdată nu se ştie ce înseamnă această „majoritate calificată“.

Regulile fiscale stabilite azi-noapte (*stat membru se consideră statul care a semnat noul tratat)

1.    Bugetele naţionale vor fi fie echilibrate, fie vor înregistra surplus. Principiul de „echilibru“ se va considera respectat dacă deficitul structural anual nu depăşeşte 0,5% din PIB. (ţinta agreeată de liderii UE pentru deficitul bugetar rămâne de 3% din PIB – n.r.)

2.    Regula va fi introdusă în legislaţia fiecărui stat care semnează tratatul. Norma va conţine un „mecanism automat de corecţie“, care va fi activat automat în caz de derapaj. Va fi elaborat de fiecare stat membru  în baza principiilor propuse de Comisia Europeană. Recunoaştem jurisdicţia Curţii Europene de Justiţie în a verifica transpunerea acestor reguli la nivel naţional.

3.    Statele membre se vor ghida după propriile referinţe, în acord cu un calendar propus de Comisie.

4.    Statele membre care se află în procedură de deficit excesiv se vor supune Comisiei Europene şi Consiliului European pentru sprijin printr-un program de parteneriat economic care va detalia reformele structurale necesare pentru asigurarea unei îmbunătăţiri de durată a deficitelor excesive. Implementarea programului şi proiectele bugetare anuale aferente vor fi monitorizate de Comisie şi de Consiliu. (nu a fost precizat nivelul de la care deficitul bugetar devine “excesiv” – n.r.)

5.    Se va înfiinţa un mecanism pentru monitorizarea „ex ante“ emisiunilor de obligaţiuni guvernamentale ale statelor membre.

După mai bine de 12 ore de negocieri, liderii din UE nu au reuşit să ajungă azi-noapte la un acord. Doar 23 din cele 27 de state comunitare s-au arătat dispuse să facă parte dintr-un nou acord european. România se numără printre ţările care şi-au dat avizul.

Marea Britanie şi Ungaria s-au opus modificării tratatelor europene existente, aşa că liderii europeni au decis încheierea unui nou tratat, din care să facă parte statele din zona euro şi, voluntar, şi state non-euro. România va adera la noul tratat.

“Am ajuns, după negocieri îndelungi la un rezultat bun”, a declarat Angela Merkel, cancelarul Germaniei, în această dimineaţă, după ce liderii UE au ajuns la un acord privind consolidarea disciplinei bugetare din ţările Uniunii monetare.

“Vom construi o uniune bugetară pentru euro, care va fi în acelaşi timp o uniune de stabilitate”, a adăugat ea.

“Am afirmat întotdeauna că ar trebui ca cele 17 state din zona euro să îşi recâştige credibilitatea şi cred că prin această decizie de astăzi, euro va putea şi va face acest lucru”, a apreciat cancelarul german.

România doreşte să ia parte la procedul de luare a deciziilor în zona euro, întrucât acestea îi afectează pe cetăţenii săi, a declarat joi preşedintele Traian Băsescu, la Congresul popularilor europeni, care a avut loc Marsilia înainte de începerea Summitului de la Bruxelles. Economia română a avut de suferit din cauza indeciziei de pe plan european, a adăugat Băsescu.

“România nu poate accepta o Uniune Europeană cu două categorii de state. România ar vrea să participe la deciziile din zona euro, pentru că orice decizie sau orice lipsă de decizie afectează viaţa de zi cu zi a cetăţenilor din România. Soluţia pentru criză este să rămânem uniţi, să rămânem UE cu 27 de membri, şi nu UE cu 17 membri”, a mai spus Băsescu.

Ideea încheierii unui nou tratat european a apărut numai după ce Marea Britanie şi Ungaria s-au opus modificării tratatelor existente, care acoperă toate cele 27 de state UE.

Noua strategie de combatere a crizei (a cincea în mai puţin de doi ani) se bazează pe doi piloni principali. Primul este devansarea termenului de implementare a Mecanismului European de Stabilitate (ESM), care ar urma să funţioneze timp de un an în paralel cu Facilitatea Europeană pentru Stabilitate Financiară (EFSF), dând astfel naştere unui „super-fond“ de urgenţă, cu o capacitate de creditare de 940 de miliarde de euro.

Celălat pilon este înfiinţarea unui fond separat în cadrul FMI, în valoare de 200 de miliarde de euro, pentru ajutarea statelor cu probleme. Deocamdată, nu se ştie dacă cele 200 de miliarde de euro vor veni doar de la statele din zona euro sau dacă vor contribui toate ţările care sunt de acord cu încheierea unui nou tratat european.

Marea Britanie, care nu face parte din zona euro, a fost principalul stat care s-au opus modificării tratatului UE şi a pus condiţii “inacceptabile”, a anunţat vineri dimineaţa preşedintele francez, Nicolas Sarkozy, într-o conferinţă de presă.

Sarkozy a precizat că şi Ungaria a decis să rămână în afara tratatului propus, în timp ce Republica Cehă şi Suedia vor mai întâi să-şi consulte parlamentele.

“Toate celelalte state au dorit să se alăture tratatului”, a declarat Sarkozy.

„Este un rezultat foarte bun pentru membrii zonei euro şi reprezintă baza pentru un nou bloc fiscal compact şi o politică economică mai disciplinată în statele din zona euro“, a declarat Mario Draghi în această dimineaţă, după o noapte întreagă de discuţi