Christians have long celebrated Jesus Christ’s Last Supper on Maundy Thursday but new research released Monday claims to show it took place on the Wednesday before the crucifixion. Professor Colin Humphreys, a scientist at the University of Cambridge, believes it is all due to a calendar mix-up — and asserts his findings strengthen the case for finally introducing a fixed date for Easter. Humphreys uses a combination of biblical, historical and astronomical research to try to pinpoint the precise nature and timing of Jesus’s final meal with his disciples before his death. Researchers have long been puzzled by an apparent inconsistency in the Bible. While Matthew, Mark and Luke all say the Last Supper coincided with the start of the Jewish festival of Passover, John claims it took place before Passover. Humphreys has concluded in a new book, “The Mystery Of The Last Supper”, that Jesus — along with Matthew, Mark and Luke — may have been using a different calendar to John. “Whatever you think about the Bible, the fact is that Jewish people would never mistake the Passover meal for another meal, so for the Gospels to contradict themselves in this regard is really hard to understand,” Humphreys said. “Many biblical scholars say that, for this reason, you can’t trust the Gospels at all. But if we use science and the Gospels hand in hand, we can actually prove that there was no contradiction.” In Humphreys’ theory, Jesus went by an old-fashioned Jewish calendar rather than the official lunar calendar which was in widespread use at the time of his death and is still in use today. This would put the Passover meal — and the Last Supper — on the Wednesday, explaining how such a large number of events took place between the meal and the crucifixion. It would follow that Jesus’ arrest, interrogation and separate trials did not all take place in the space of one night but in fact occurred over a longer period. Humphreys believes a date could therefore be ascribed to Easter in our modern solar calendar, and working on the basis that the crucifixion took place on April 3, Easter Day would be on April 5.

TEORIA X sI Y A LUI McGREGOR

 

Teoria X:

Majoritatea indivizilor sunt:

• lenesi
• lipsiti de ambitie si evita responsabilitatile
• vor sa fie condusi
• egocentrici – nu le pasa de soarta organizatiei
• rezistenti la schimbare

Astfel:

Oamenii trebuie persecutati, controlati, condusi sau amenintati pentru a fi convinsi sa depuna efort pentru atingerea scopurilor organizatiei.

 

Teoria Y

Pentru majoritatea indivizilor:

• efortul depus în munca este la fel de natural cum ar fi sa te joci sau

sa te odihnesti.

• indivizi sunt autodidacti si au autocontrol atunci când vor sa atinga un obiectiv
• implicarea pentru atingerea unui obiectiv este o functie a recompenselor asociate cu dezvoltarea proprie.
• indivizii cauta responsabilitatea
• abilitatea de a dezvolta solutii creative la problemele organizatiei este prezenta la nivelul întregului personal.

 

Astfel :

Managerii trebuie sa dezvolte potentialul angajatilor prin extinderea responsabilitatilor lor, care sa aiba în vedere si dezvoltarea intelectuala. Mediul de lucru trebuie sa faca posibila atingerea unor scopuri personale ale angajatilor prin directionarea efortului pentru satisfacerea obiectivelor organizationale.

 

TEORIA LUI MASLOW

 

Cele 5 nivele ale trebuintelor descrise în piramida lui Maslow sunt:

• Trebuinte fiziologice de baza (de supravietuire): ex. nevoia de hrana, de adapost, sexuale, etc. Acestea motiveaza doar daca sunt amenintate sau nu exista
• Trebuinte de securitate: nevoia de protectie de orice amenintari. Include si trebuinta unui mediu structurat si ordonat. Trebuinta de securitate devine imperioasacând exista pericolul de a fi deprivat de anumite trebuinte (de ex. frica de a fi dat afara din serviciu)
• Trebuinte sociale (de recunoastere, de afiliere).: Când cele doua niveluri inferioare sunt satisfacute, trebuintele sociale devin dominante: trebuinta de afiliere, de a avea prieteni, de a fi acceptat de ceilalti.

Grupul  lucreaza pentru sau împotriva organizatiei , în functie de modul în care managerul actioneaza. Crearea în cadrul echipei a unui climat de colaborare poate fi o modalitate foarte buna de a crea impresia ca membrii echipei împart niste valori comune, cea ce poate constitui cel mai eficient mod de utiliza motivatia pentru a atinge scopurile organizatiei.

• Trebuinte personale (de stima de sine): odata ce trebuintele sociale sunt satisfacute, omul tînjeste spre a fi stimat si respectat. Aceasta este atât o trebuintade independenta, de încredere în sine, dezvoltare personala si cunostinte, cât si trebinta de recunoastere si respect din partea celorlalti. Daca manageriiînteleg acest lucru, ei vor încerca sa creeze aceste oportunitati pentru angajati de a atinge aceste impulsuri interne.
• Trebuinta de autorealizare (de împlinire: Vârful acestei ierarhii pe care multi nu îl ating niciodata, este trebuinta de autoîmplinire. Aceasta este trebuinta continua de autodezvoltare, creativitate si autodescoperire. De contributii majore din partea acestei forme de motivatie au beneficiat arta, stiinta sau lumea afacerilor. Dar oamenii vor încerca sa satisfaca aceste trebuinte numai daca cele inferioare sunt satisfacute.

 

Utilitatea piramidei lui Maslow în ceea ce priveste activitatea managerilor, este aceea ca ne arata ca oamenii sunt motivati de impulsuri interne în a atinge nivelurile superioare ale ierarhiei trebuintelor.

Managerii nu motiveaza indivizii din exterior: ei pot controla aceste impulsuri prin generarea unor conditii si situatii care sa le permita acestora sa-si satisfacaaceste trebuinte.

O trebuinta nesatifacuta poate deveni un factor negativ care sa provoace un comportament nedorit din partea individului prin blocarea accesului spre un nivel superior. Odata ce un nivel de baza este satifacut, el înceteaza sa mai motiveze comportamentul: totusi poate deveni din nou motivator daca este amenintat.

 

TEORIA LUI HERZBERG

 

Herzberg a aratat în cercetarile sale ca sentimentele pozitive sunt legate de lucrurile pozitive care se dezvolta din ocupatia respectiva (dezvoltare, recunoastere, responsabilitate, munca în sine, avansare, etc), iar sentimentele negative sunt întotdeauna relationate cu conditiile care înconjoara postul respectiv (politica companiei, supervizarea, conditiile de lucru, relatiile interpersonale, salariul, status, securitatea muncii).

El a grupat acesti factori în doua categorii: motivatori si factori  externi.

Important este ca desi esecul influentei factorilor externi duce la insatisfactie,  o influenta pozitiva a acestor factori   elimina insatisfactia, dar nu  motiveaza.

 

PERIOADELE DE DEZVOLTARE  - TEORIA LUI LEVINSON

 

Ciclurile vietii:

• Cercetarile  recente au dezvoltat si continuat conceptul de “ciclu de viata” (o abordare mai cuprinzatoare a dezvoltarii vietii de adult).
• Omul este un o fiinta care cauta sa-si satisfaca noi nevoi, de îndata ce cele vechi sunt satisfacute. Au existat multe încercari de a explica motivatia umana, iar dintre acestea piramida lui Maslow si cercetarile care au continuat ideea sa sunt cele mai interesante prin sugerarea existentei unui ciclu de dezvoltare al motivatiei. Aceasta sugestie, ce nu trebuie luata ca litera de lege, este ca fiecare trecem printr-o secventa de trebuinte dominante, dar ca la un moment dar doar una din ele este dominanta.
• Daca la un moment dat, cineva experimenteaza un model de dezvoltare a motivatiei, care afecteaza comportamentul sau, este posibil, în aceeasi masura, ca el sa fie afectat de progresul vietii în sine, si comportamentul sau sa fie afectat de pozitia sa în ciclul vietii.
• Foarte multa munca a fost depusa în stabilirea fazelor de dezvoltare în perioada pre-aulta. Forma generala a primilor 20 de ani de viata reiese foarte clar. Au existat diferite ipoteze care au aratat ca aceleasi concepte pot fi aplicate vietii adulte, însa doar recent au fost adunate suficiente date experimentale care sa poata sugera posibiltatea abordarii vietii adulte în aceeasi maniera secventiala.
• Cercetarile lui Levinson s-au bazat pe un studiu a 40 de barbati americani. Exista evidente care au aratat ca si femeile se subscriu acelorasi cicluri de viata.
• Semnificatia “stadiilor vietii” pentru management. Orice  lucru care ajuta sa explicam comportamentul uman este util pentru management. Cunostintele despre sine pot fi de ajutor pentru manager, în diagnosticarea propriului sau comportament (si considerarea efectelor lui asupra celorlalti). Este la fel de important sa ne întelegem  subordonatii, colegii de acelasi nivel si superiorii. Cunoscând trebuintele care-I motiveaza pe altii, ne ajuta sa manipulam eficient,în sensul bun, persoana respectiva. Cunoscând si întelegând ceea ce ne motiveaza propria persoana, ne  ajuta sa ne modificam atitudinea sau sa ne corectam comportamnentul. Indiferent care este rolul nostru de conducator sau subordonat, acesta teorie a ciclurilor vietii ete foarte utila.
• Perioadele de dezvoltate: Cercetarile lui Levinson au decelat o serie de 4 “ere” (o perioada din viata), fiecare din ele având o durata de aproximativ 25 de ani. Erele se suprapun partial, astfel încât o persoana începe o noua era înainte de a o termina pe cea veche.      Fiecare era are caracteristicile sale unificatoare si distinctive, care se refera la calitatea vietii si cuprinde atât perioadele de dezvoltare, cât si procesele concrete ale vietii de zi cu zi.

 

Erele si perioadele de tranzitie sunt:

 

1.Copilaria si adolescenta                                                       0-22

Tranzitia                                                                                         17-22

2.Perioada timpurie a vietii de adult                                                   17-45

Tranzitia                                                                                        40-45

3.Perioada de mijloc a vietii de adult                                     40-65

Tranzitia                                                                                        60-65

4.    Perioada târzie a vietii de adult                                                   60-?

 

• Pot exista diferente între indivizi în ceea ce priveste vârsta la care intra în era, dar cercetarile au aratat ca aceste variatii se situeaza în niste intervale foarte mici.

 

Sheehy concentreaza continutul acestei teorii:

“Noi nu suntem foarte deosebiti de un crustaceu. Homarul,

de exemplu se dezvolta prin formarea si apoi abandonarea unei cochilii tari si  protectoare. De câte ori creste, cochilia formata este abandonata, iar el ramâne expus si vulnerabil pâna o noua cochilie se reface pentru a o înlocui pe cea veche.”

Cu fiecare trecere de la un stadiu la altul, noi, oamenii, trebuie sa ne formam o structura protectoare. Ramânem expusi si vulnerabili, dar  predispusi spre o nouadezvoltare:, capabili de  o noua dezvoltare de care n-am fost capabili anterior. Aceasta perioada de tranzitie poate dura câtiva ani. Iesind din fiecare stadiu, totusi intramîntr-un stadiu mai lung si stabil în care ne putem astepta la o oarecare liniste si la regasirea unui oarecare ehilibru.”

• relatia cu un mentor:

Una din lucrurile importante descoperite de Levinson, a fost faptul ca majoritatea persoanelor studiate si-au gasit un “mentor” care era de obicei cu 8-15 ani mai mare decat ei. Aceasta reprezenta o noua relatie informala, în care mentorul ( întotdeauna barbat în acest studiu), juca rolul unui ghid, învatator sau sponsor pentru persoana mai tânara. O astfel de relatie cu un mentor rareori persista daca tânarul depaseste 40 de ani, chiar daca o persoana cu aceasta vârsta poate fi chiar el un mentor pentru alta persoana: un mentor este foarte putin probabil sa fie o ruda, si este foarte probabil sa fie un coleg mai în vârsta sau chiar un prieten.

O relatie de acest fel dureaza, în medie, 2 sau 3 ani, cel mult putând sa ajunga la 8-10 ani. De cele mai multe ori se termina cu un conflict sau cu resentimente de ambele parti, desi aceast lucru nu este inevitabil.

• Anumite cercetari britanice, însa, efectuate pe 6000 de oameni au gasit alte rezultate în ceea ce priveste relatia cu un mentor. 40% dintre cei întrebati, neagaca ar avea un astfel de mentor în viata lor. în cazurile în care ei admit existenta unui astfel de mentor, majoritatea sustin ca acesta este un parinte sau o ruda, mai degraba decât o persoana din afara asa cum arata Levinson. Aceste cercetari nu invalideaza studiile lui Levinson, dar ridica totusi un semn dîntrebare; pe langa alte diferente, diferentele culturale între SUA si UK pot fi cauza variatiei rezultatelor.

Levinson vede în mentor un ajutor important în împlinirea viselor si idealurilor unei persoane. Acest lucru ne duce la alte aspecte ale cercetarilor lui Levinson.

• “Visul”

Levinson a aratat ca în timpul perioadei timpurii a maturitatii,

majoritatea oamenilor, viseaza la ceea ce vor sa devina în viitor. La început, acest vis este slab ariculat si foarte departe de realitate, desi poate contine imagini concrete, cum ar fi câstigarea unui premiu Nobel, sau includerea într-o formatie de baschetbalisti profesionisti. Acesta poate avea forma unui mit eroic: acela de a deveni cel mai mare artist, un magnat al afacerilor, etc, sau o forma cotidiana care îl inspira si îl sustine: sa devina un membru respectat al comunitatii, un sot/tata într-un anume fel de familie,etc.

Conflictele pot aparea în cazul unui tânar care se confrunta cu o serie de presiuni (ambitii ale parintilor) si care îl situeaza pe un drum opus visului sau.

Conflicte si mai mari pot aparea mai târziu în viata daca persoana realizeaza brusc ca idealul sau nu a fost atins si ca odata cu trecerea timpului devine intangibil.

• În cadrul fiecarei perioade de tranzitie individul trebuie sa se pregateasca pentru a se adapta pentru o noua etapa din viata sa. Unii fac aceasta tranzitie lent, construind peste experienta trecuta. Altii se confrunta cu crize severe.
• Vârsta de tranzitie de 40 de ani poate fi foarte stresanta pentru unii. O criza de dezvoltare apare când o persoana are dificultati serioase cu responsabilita&# 636i82g 355;ile caracteristice perioadei respective; desi structura actuala a vietii este considerata intolerabila, persoana nu este capabila sa construiasca alta sau sa o modifice.

Cercetarile lui Levinson arata ca pentru marea majoritate a barbatilor tranzitia din perioada de mijloc a vietii de adult este o perioada de criza moderata sau severa. Fiecare aspect al vietii lor este pus sub semnul întrebarii si exista un putenic sentiment ca nu mai pot continua ca înainte.Ei au nevoie de câtina ani pentru a construi o noua viata sau pentru a se readapta la cea veche. În cazurile extreme ei pot experimenta un sentiment de esec atât în viata de familie cât si pe plan profesional sau ca pozitie în societate. Au sentimentul ca viata lor se apropie de sfârsi si ca daca nu iau masuri sa schimbe ceva , va fi prea târziu- astfel apar la aceasta vârsta casatoriile cu sotii mai tinere (pentru a încerca sa aiba din nou succes ca tata), sau renunta la o cariera promitatoare pentru a face lucruri care pentru ceilalti par ciudate.

 

Concluzii:

Aceste cercetari ne ajuta sa întelegem câteva dintre problemele cu care toti ne confruntam. Un barbat în perioada de criza din perioada de mijloc a vietii de adult poate aparea pentru altii oarecum irational, dar comportamentul lui este normal pentru aceasta perioada , desi  implica anumite riscuri având în vedere ca o decizie luata poate duce la frustrare.

Din pacate astfel de studii nu s-au realizat asupra femeilor, care probabil trec prin schimbari similare.

Instructorul unui curs trebuie sa concluzioneze ca omul este complex si ca fiecare din aceste teorii, desi au aplicatii practice, dezvaluie doar o parte din aceasta complexitate.

 

Pentru organizarea unui program de training care are la baza aceste teorii ale motivatiei este necesara elaborarea unui studiu de caz care sa cuprinda numeroase situatii (problema) de management. Un astfel de studiu de caz ( pentru orientare ) poate fi gasit in lucrarea “How to motivate people” – Hussey David, London: Kogan Page Ltd., 1993. Situatiile din studiul de caz sunt grupate pe individ, organizatie, organizatie si schimbare si ofera informatii despre comportamentul managementului si ajuta la diferentierea intre problemele cauzate de management si cele cu cause externe.

Cursantii trebuie sa analizeze angajatii din perspectiva teoriei lui Maslow si apoi  sa utilizeze aceasta evaluare pentru a prezice reactiile persoanelor respective la animite evenimente.