Societate

discutii despre societate

Archive for noiembrie 2010

Femeia in societate

cu 24 comentarii

Statutul femeii in societatea romaneasca este cam trecut cu vederea. Rare sunt cazurile in care se impune in societate, in viata profesionala, ba chiar uneori umilinta femeii porneste din familie prin agresare verbala sau chiar fizica. Din pacate agresiunea fizica este adoptata din ce in ce mai des in familiile din Romania, mai ales in zona rurala, mai ales de barbati. Intr-adevar exista si cazuri in care barbatii sunt agresati de femei, dar sunt mai rare. Din pacate majoritatea cazurilor au dus mai devreme sau mai tarziu la MOARTEA VICTIMEI. Femeia nu stie sa-si apere drepturile sociale, considera, dintr-o mentalitate gresita, indoctrinata de parinti si stramosi, ca trebuie sa stea alaturi de un sot care o agreseaza din cand in cand, iar acest lucru se intampla in cele mai multe din cazuri din cauza principalului viciu al barbatilor: ALCOOLISMUL. Nu pot nega ca nu exista si femei pasionate de licorile bahice. Din pacate toate aceste probleme sunt rasfrante asupra copiilor care de cele mai multe ori adopta atitudinea si viciile parintilor, iar societatea nu se ocupa suficient de educarea lor ca viitori adulti, iar parintii care devin victime ale agresiunii sau alcoolismului nu sunt tratate cu succes in sistemul medical romanesc.

O femeie care nu stie sa lupte pentru ce vrea in viata sau este in fiecare zi convinsa verbal sau fizic ca nu este buna de nimic, nu va reusi sa iasa din acel cerc vicios. Saracia, educatia, mentalitatea o impiedica sa se gandeasca foarte bine ca nu are decat o singura viata si ca nimeni nu este stapan pe viata ei decat Dumnezeu. Ea este considerata de cele mai multe ori mediocra, ca nu poate visa la o functie, ba chiar incurajata sa nu faca acele lucruri care sunt parca atribuite doar barbatilor. Vremurile s-au schimbat. O femeie are acces la educatie, la internet (in cele mai bune cazuri), la documentare, bineanteles daca isi doreste acest lucru sau daca ii este insuflat de cineva sau ceva anume.

In Romania se pune foarte putin accent pe descoperirea sinelui, pe dezvoltare personala, exista o mentalitate bonavicioasa si anume ca o persoana sa nu incerce sa faca mai mult decat este nivelul familial, local sau social, de fapt substratul acestei gandiri este ca acea persoana se va schimba si prin schimbarea atitudinii ei, si nu numai, va atrage ca un magnet si alte persoane sa se schimbe, iar pentru societatea romanesca este foarte greu de acceptat schimbarea, mai ales de mentalitate si mai ales cand este influentata de probleme legate de alcoolism, droguri sau mai grav psihice care cer ingrijire de specialitate.

Femeia are foarte multe indatoriri obligatorii pe care trebuie sa le indeplineasca cu succes: FIICA, FEMEIE, PRIETENA, SOTIE, CASNICA, MAMA SI UN JOB. Ei…bine o femeie trebuie sa faca fata tuturor acestor provocari carora li se adauga gasirea de solutii pentru probleme adiacente: bunastarea financiara si sociala a familiei, educatia copiilor si uneori a ei insisi si a sotului, seninatate psihica, conditie fizica macar acceptabila, gestionarea treburilor casnice in asa mod in care se poate ocupa si de copii si ultima parte dar nu cea din urma: un job care de cele mai multe ori ocupa o mare parte din timp. Pentru toate acestea este foarte necesara o VIATA LINISTITA, ECHILIBRATA! Acesta este un IDEAL si dupa cum spuneam in randurile de mai sus exista foarte multe cazuri in care nu se regaseste acest ideal.

O femeie este fericita cand poate indeplini toate aceste lucruri cu succes, dar si cand mai are un gram de timp si pentru nevoile personale.  Sa fim seriosi nu ma refer neaparat la machiaj, saloane de orice tip, ci ma refer la momentele de reculegere, de relaxare. Acele momente practic nu exista pentru o familie in care exista numai stres, certuri si batai. Acest lucru se numeste SCLAVIE CASNICA, a profita de partenerul de viata, daca il putem numi asa, sa faca placerile celulilalt, indiferent de ce natura ar fi ele. In acest caz nu numai ca se pierde feminitatea, dar se poate ajunge la boli psihice foarte grave, iar prin agresiune fizica chiar la MOARTE. Poate urmariti la tv cazurile de omoruri din ultimul timp si constatati cum este tratata o femeie de cele mai multe ori. Eu nu vreau sa ridic femeia pe un piedestal, sa o consider o sfanta, dar cred ca nu acesta este un mod de a crea o famile, mai ales de a creste niste copii si a le oferi o educatie, din aceste motive societatea este atat de viciata.

De-alungul istoriei avem cazuri in care femeie au avut succes in afaceri, au avut si au functii in stat, sunt femei rationale, echilibrate, care au dovedit ca se poate si ca mentalitatea incepe sa se schimbe, ma refer la faptul ca se considera ca barbatul este superior femeii.

Discriminarea femeii este inca o realitate. Nu in toate tarile, nu in toate domeniile – ci in majoritatea. Femeile continua sa fie victime ale violentelor domestice, ale tabuurilor religioase sau culturale si ale discriminarii la locul de munca. O femeie care-si doreste un copil este considerata de multe ori incapabila de a detine o functie de conducere. Rezultatul este un sistem in care putine femei se bucura de mobilitate pentru a-si construi o cariera. S-a ajuns ca ele sa fie excluse din domeniile competitive in care exista perspective unei angajari. Femeile se implica in sfera decizionala mult mai puternic, iar existenta unui copil nu le impiedica sa-si formeze o cariera, mai ales cand activitatea prestata, conditiile de munca si de salarizare sunt deosebite.

Motivatiile principale la locul de munca sunt, pentru femeia din Romania, posibilitatea de a fi un ajutor direct pentru ceilalti si sansa de a castiga foarte multi bani, precum si de avansare si afirmare. In plus, din ce in ce mai multe romance vad in ocupatia de casnica un sentiment de nerealizare, preferand activitati profesionale inalte, in domeniul afacerilor si chiar al politicii.  Daca in ceea ce priveste cariera mentalitatea e in schimbare, se pare ca in ce priveste viata de cuplu femeile sunt inca tributare unor mentalitati care nu intotdeauna le sunt de folos. 

Eu as spune ca femeile ar trebui sa se cunoasca si sa invete sa fie ele insele. Sa invete sa iubeasca, dar mai ales sa se iubeasca pentru ceea ce sunt sau au realizat in viata, sa invete cum sa scape de imaginea pe care barbatii au asezat-o asupra lor, de milenii. Probabil ca ele, femeile care ar face asta, ar fi foarte buni conducatori la locul lor de munca, probabil ar putea conduce aceasta lume mai bine – cred ca ar fi mai multa bucurie, pace, armonie.

   

Written by societate

23 noiembrie 2010 at 14:08

Noul Cod al Muncii

cu 9 comentarii

 Propuneri de schimbare:

  • cresterea perioadei de proba si ridicarea interdictiei cu privire la angajarea succesiva a mai mult de trei persoane in perioada de proba pentru acelasi post. (modificarea art. 31 si a art. 33 din forma actuala a Codului Muncii)
  • instituirea pentru angajator a dreptului de a stabili obiectivele de performanta individuala
  • modificarea conditiilor in care se poate dispune delegarea salariatului pentru o perioada limitata (actualul art. 44)
  • suplimentarea cazurilor de incetare de drept a contractului individual de munca (art. 56)
  • modificarea criteriilor in cazul concedierilor colective (Sectiunea 5, OUG 55/2006)
  • extinderea situatiilor de incheiere a contractelor individuale de munca pe perioada determinata (Capitolul VI)
  • proceduri mai simplificate de desfiintare a posturilor
  • program individualizat, pentru posibilitatea negocierii intre angajat si angajator.

Mai mult, Consiliul Investitorilor Straini solicita si modificarea Contractului Colectiv de Munca, respectiv flexibilizarea intregii legislatii a muncii.

Exista si propuneri care ar avantaja angajatii, venita din partea inspectoratelor teritoriale de munca:

  • inasprirea amenzilor pentru companiile care declara somaj tehnic fictiv
  • amenzi pentru angajatorii care nu platesc la timp salariile
  • fractionarea concediului de odihna in functie de necesitatile angajatului
  • acordarea zilelor de concediu neefectuate in anul in curs pana la sfarsitul anului urmator

O alta propunere referitoare la munca la negru prevede sanctionarea prin amenda si a lucratorului, nu doar a companiei.

Alte propuneri:

  • acceptarea si reglementarea de noi forme de angajare (contracte de munca nestandardizate, contracte cu termen de lucru variabil, munca de la distanta, flexibilizarea timpului de munca)
  • diminuarea sporurilor la minimum, potrivit reglementarilor internationale
  • includerea unor prevederi referitoare la tele-munca, inchirierea de forta de munca etc.
  • flexibilizarea regimului orelor suplimentare

Toate acestea sunt insa la nivel de propuneri, ramane de vazut cum vor actiona asupra Guvernului presiunile patronatelor, pe de o parte si a sindicatelor, pe de alta parte. Important este sa stii felul in care orice modificare de acest fel te poate afecta.

Noul Cod al Muncii: 12 ore de munca pe zi, interval de proba mai lung, dispare comisia disciplinara

Mai mult, Consiliul Investitorilor Straini solicita si modificarea Contractului Colectiv de Munca, respectiv flexibilizarea intregii legislatii a muncii.

Exista si propuneri care ar avantaja angajatii, venita din partea inspectoratelor teritoriale de munca:

  • inasprirea amenzilor pentru companiile care declara somaj tehnic fictiv
  • amenzi pentru angajatorii care nu platesc la timp salariile
  • fractionarea concediului de odihna in functie de necesitatile angajatului
  • acordarea zilelor de concediu neefectuate in anul in curs pana la sfarsitul anului urmator

O alta propunere referitoare la munca la negru prevede sanctionarea prin amenda si a lucratorului, nu doar a companiei.

Alte propuneri:

  • acceptarea si reglementarea de noi forme de angajare (contracte de munca nestandardizate, contracte cu termen de lucru variabil, munca de la distanta, flexibilizarea timpului de munca)
  • diminuarea sporurilor la minimum, potrivit reglementarilor internationale
  • includerea unor prevederi referitoare la tele-munca, inchirierea de forta de munca etc.
  • flexibilizarea regimului orelor suplimentare

Toate acestea sunt insa la nivel de propuneri, ramane de vazut cum vor actiona asupra Guvernului presiunile patronatelor, pe de o parte si a sindicatelor, pe de alta parte. Important este sa stim felul in care orice modificare de acest fel ne poate afecta salariul, pensia, arteade munca, vechimea…

O prezentare mai detaliata este expusa in cele ce urmeaza:

TITLUL I Dispozitii generale

CAPITOLUL I Domeniul de aplicare

Art. 1. – (1) Prezentul cod reglementeaza totalitatea raporturilor individuale si colective de munca, modul in care se efectueaza controlul aplicarii reglementarilor din domeniul raporturilor de munca, precum si jurisdictia muncii.
(2) Prezentul cod se aplica si raporturilor de munca reglementate prin legi speciale, numai in masura in care acestea nu contin dispozitii specifice derogatorii.
Art. 2. - Dispozitiile cuprinse in prezentul cod se aplica:
a) cetatenilor romani incadrati cu contract individual de munca, care presteaza munca in Romania;
b) cetatenilor romani incadrati cu contract individual de munca si care presteaza activitatea in strainatate, in baza unor contracte incheiate cu un angajator roman, cu exceptia cazului in care legislatia statului pe al carui teritoriu se executa contractul individual de munca este mai favorabila;*
c) cetatenilor straini sau apatrizi incadrati cu contract individual de munca, care presteaza munca pentru un angajator roman pe teritoriul Romaniei;
d) persoanelor care au dobandit statutul de refugiat si se incadreaza cu contract individual de munca pe teritoriul Romaniei, in conditiile legii;
e) ucenicilor care presteaza munca in baza unui contract de ucenicie la locul de munca; f) angajatorilor, persoane fizice si juridice;
g) organizatiilor sindicale si patronale.
__________
*Litera b) a fost modificata prin art. I pct. 1 din O.U.G. nr. 65/2005.

CAPITOLUL II Principii fundamentale

Art. 3. – (1) Libertatea muncii este garantata prin Constitutie. Dreptul la munca nu poate fi ingradit.
(2) Orice persoana este libera in alegerea locului de munca si a profesiei, meseriei sau activitatii pe care urmeaza sa o presteze.
(3) Nimeni nu poate fi obligat sa munceasca sau sa nu munceasca intr-un anumit loc de munca ori intr-o anumita profesie, oricare ar fi acestea.
(4) Orice contract de munca incheiat cu nerespectarea dispozitiilor alin. (1)-(3) este nul de drept.
Art. 4. – (1) Munca fortata este interzisa.
(2) Termenul munca fortata desemneaza orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
(3) Nu constituie munca fortata munca sau activitatea impusa de autoritatile publice:
a) in temeiul legii privind serviciul militar obligatoriu;
b) pentru indeplinirea obligatiilor civice stabilite prin lege;
c) in baza unei hotarari judecatoresti de condamnare, ramasa definitiva, in conditiile legii;
d) in caz de forta majora, respectiv in caz de razboi, catastrofe sau pericol de catastrofe precum: incendii, inundatii, cutremure, epidemii sau epizootii violente, invazii de animale sau insecte si, in general, in toate circumstantele care pun in pericol viata sau conditiile normale de existenta ale ansamblului populatiei ori ale unei parti a acesteia.
Art. 5. – (1) In cadrul relatiilor de munca functioneaza principiul egalitatii de tratament fata de toti salariatii si angajatorii.
(2) Orice discriminare directa sau indirecta fata de un salariat, bazata pe criterii de sex, orientare sexuala, caracteristici genetice, varsta, apartenenta nationala, rasa, culoare, etnie, religie, optiune politica, origine sociala, handicap, situatie sau responsabilitate familiala, apartenenta ori activitate sindicala, este interzisa.
(3) Constituie discriminare directa actele si faptele de excludere, deosebire, restrictie sau preferinta, intemeiate pe unul sau mai multe dintre criteriile prevazute la alin. (2), care au ca scop sau ca efect neacordarea, restrangerea ori inlaturarea recunoasterii, folosintei sau exercitarii drepturilor prevazute in legislatia muncii.
(4) Constituie discriminare indirecta actele si faptele intemeiate in mod aparent pe alte criterii decat cele prevazute la alin. (2), dar care produc efectele unei discriminari directe.
Art. 6. – (1) Orice salariat care presteaza o munca beneficiaza de conditii de munca adecvate activitatii desfasurate, de protectie sociala, de securitate si sanatate in munca, precum si de respectarea demnitatii si a constiintei sale, fara nici o discriminare.
(2) Tuturor salariatilor care presteaza o munca le sunt recunoscute dreptul la plata egala pentru munca egala, dreptul la negocieri colective, dreptul la protectia datelor cu caracter personal, precum si dreptul la protectie impotriva concedierilor nelegale.
Art. 7. - Salariatii si angajatorii se pot asocia liber pentru apararea drepturilor si promovarea intereselor lor profesionale, economice si sociale.
Art. 8. – (1) Relatiile de munca se bazeaza pe principiul consensualitatii si al bunei-credinte.
(2) Pentru buna desfasurare a relatiilor de munca, participantii la raporturile de munca se vor informa si se vor consulta reciproc, in conditiile legii si ale contractelor colective de munca.
Art. 9. – Cetatenii romani sunt liberi sa se incadreze in munca in statele membre ale Uniunii Europene, precum si in oricare alt stat, cu respectarea normelor dreptului international al muncii si a tratatelor bilaterale la care Romania este parte.

TITLUL II Contractul individual de munca

CAPITOLUL I Incheierea contractului individual de munca

Art. 10. - Contractul individual de munca este contractul in temeiul caruia o persoana fizica, denumita salariat, se obliga sa presteze munca pentru si sub autoritatea unui angajator, persoana fizica sau juridica, in schimbul unei remuneratii denumite salariu.
Art. 11. - Clauzele contractului individual de munca nu pot contine prevederi contrare sau drepturi sub nivelul minim stabilit prin acte normative ori prin contracte colective de munca.
Art. 12. – (1) Contractul individual de munca se incheie pe durata nedeterminata.
(2) Prin exceptie, contractul individual de munca se poate incheia si pe durata determinata, in conditiile expres prevazute de lege.
Art. 13. – (1) Persoana fizica dobandeste capacitate de munca la implinirea varstei de 16 ani.
(2) Persoana fizica poate incheia un contract de munca in calitate de salariat si la implinirea varstei de 15 ani, cu acordul parintilor sau al reprezentantilor legali, pentru activitati potrivite cu dezvoltarea fizica, aptitudinile si cunostintele sale, daca astfel nu ii sunt periclitate sanatatea, dezvoltarea si pregatirea profesionala.
(3) Incadrarea in munca a persoanelor sub varsta de 15 ani este interzisa.
(4) Incadrarea in munca a persoanelor puse sub interdictie judecatoreasca este interzisa.
(5) Incadrarea in munca in locuri de munca grele, vatamatoare sau periculoase se poate face dupa implinirea varstei de 18 ani; aceste locuri de munca se stabilesc prin hotarare a Guvernului.
Art. 14. – (1) In sensul prezentului cod, prin angajator se intelege persoana fizica sau juridica ce poate, potrivit legii, sa angajeze forta de munca pe baza de contract individual de munca.
(2) Persoana juridica poate incheia contracte individuale de munca, in calitate de angajator, din momentul dobandirii personalitatii juridice.
(3) Persoana fizica dobandeste capacitatea de a incheia contracte individuale de munca in calitate de angajator, din momentul dobandirii capacitatii depline de exercitiu.*
__________
*Alineatul (3) a fost modificat prin art. I pct. 2 din O.U.G. nr. 65/2005.

Art. 15. - Este interzisa, sub sanctiunea nulitatii absolute, incheierea unui contract individual de munca in scopul prestarii unei munci sau a unei activitati ilicite ori imorale.
Art. 16. – (1) Contractul individual de munca se incheie in baza consimtamantului partilor, in forma scrisa, in limba romana. Obligatia de incheiere a contractului individual de munca in forma scrisa revine angajatorului. Angajatorul persoana juridica, persoana fizica autorizata sa desfasoare o activitate independenta, precum si asociatia familiala au obligatia de a incheia, in forma scrisa, contractul individual de munca anterior inceperii raporturilor de munca.*
(2) In situatia in care contractul individual de munca nu a fost incheiat in forma scrisa, se prezuma ca a fost incheiat pe o durata nedeterminata, iar partile pot face dovada prevederilor contractuale si a prestatiilor efectuate prin orice alt mijloc de proba.
(3) Munca prestata in temeiul unui contract individual de munca ii confera salariatului vechime in munca.
__________
*Alineatul (1) a fost modificat prin art. I pct. 3 din O.U.G. nr. 65/2005.

Noul Cod al Muncii: 12 ore de munca pe zi, interval de proba mai lung, dispare comisia disciplinara 

Legislatia muncii din Romania este pe cale de a se inclina in favoarea angajatorilor, la cererea FMI si la presiunile companiilor multinationale.

Salariatii ar putea opta pentru 10-12 ore de munca pe zi, iar concedierile se vor face mai usor, daca la modificarea Codului Muncii autoritatile vor fi mai mult de partea patronilor, decat a sindicatelor.

Ministerul Muncii evalueaza de cateva saptamani mai multe propuneri de modificare a Codului Muncii venite din doua directii: de la patronate si de la inspectoratele teritoriale din subordine. Sugestiile au tendinta de a trage mai la dreapta o legislatie a muncii care acum favorizeaza angajatul, dar care nu permite ca piata muncii sa fie mai flexibila, asa cum suna cerinta FMI.  Modificarile importante sunt cele referitoare la concedieri, fie ele colective sau individuale.

Patronatele cer simplificarea procedurilor, fiindca cele actuale sunt costisitoare si dureaza prea mult. In plus, spun reprezentantii patronatelor, conditiile in care firmele se pot dispensa de angajati fac aproape imposibil acest lucru si au dus la abuzuri ale salariatilor asupra angajatorului. Cezar Coraci, presedintele Uniunii Generale a Industriasilor din Romania 1903, a calculat ca o disponibilizare colectiva ia cel putin doua luni:

,,Timp in care o firma care vrea sa se restructureze ar putea chiar sa dea faliment si sa nu mai aiba ce revitaliza”. 

Maria Grapini, presedinta Federatiei Patronale din Industria Usoara, sustine ca actualul Cod al Muncii ii impiedica pe patroni sa faca economii atunci cand lichideaza o afacere, astfel incat ei raman cu datorii dupa ce platesc toate compensatiile pentru salariati.

,,Procedurile greoaie afecteaza chiar economia si de asta statul ar trebui sa fie de partea angajatorilor”, a explicat Grapini. In cazul concedierii din motive care tin de salariat, indisciplina sau performante slabe, patronii se plang ca prevederile fac imposibila demonstrarea acestor lucruri in instanta si de aici numarul mare de procese pierdute in favoarea angajatului: aproximativ 90%. O firma,  spune Mariei Grapini, trebuie sa plateasca pentru sase persoane salariul pe doi ani, cat a durat pana acum procesul: ,,Peste 200.000 de lei, iar procesul n-a ajuns la recurs. Pentru niste lucratoare care aveau nevoie de noua minute pentru confectionarea unei piese de imbracaminte care apare in normativele mele cu trei minute timp de productie”, explica Maria Grapini

In documentele de lucru de la Ministerul Muncii exista varianta concedierii fara explicatii, fapt ce ar duce “la restabilirea raportului intre angajat – angajator”. Mai mult, spun autorii propunerii, “consecinta directa este limitarea abuzurilor salariatilor si posibilitatea reala a angajatorului de a organiza activitatea societatii”.

Bogdan Hossu, presedintele Cartel Alfa, spune ca “simplificarea procedurilor” se reduce de fapt la “dreptul angajatorului de a da afara subit si fara explicatii oamenii incomozi”. Ovidiu Jurca, vicepresedinte BNS, spune ca aceste modificari vor forma o clasa de salariati sclavi, care nu vor mai protesta si vor accepta salarii mizerabile pentru a nu fi dati afara. Ceea eu personal cred ca exista deja de multi ani.

 
De la 8 la 12 ore de lucru 
 
Una dintre principalele propuneri venite de la Camera de Comert Romano-Americana (AmCham Romania) este schimbarea programului de lucru, explica Dan Matei Agathon, secretar general al Confederatiei Patronale din Industrie (Conpirom). In Romania, saptamana de lucru este de 40 de ore, cu posibilitatea de a o suplimenta cu cel mult opt ore. Potrivit Codului in vigoare, media saptamanala de maximum 48 de ore se poate intinde doar pe un interval de trei luni. AmCham Romania propune “individualizarea timpului de lucru”, adica salariatul si angajatorul sa negocieze direct timpul fiecaruia.

Se vorbeste chiar de introducerea sistemului “opt-out”, exceptie de la directiva europeana.

Asta ar insemna ca saptamana sa depaseasca numarul maxim de 48 de ore, impus in directiva europeana.

Marea Britanie, de exemplu, are o derogare ce permite unei persoane sa munceasca si 60 de ore pe saptamana, dar nu mai mult de sase luni. Patronatele sustin ca asta ii ajuta pe oameni sa castige mai mult si sa duca o viata mai buna. 

De cealalta parte, sindicalistii sustin ca este vorba de exploatare si de eficienta scazuta a muncii la un program de 12 ore pe zi, de exemplu. Ovidiu Jurca, vicepresedinte BNS, explica principiul european al celor trei opt: “Omul trebuie sa munceasca opt ore, sa se odihneasca altele opt si sa acorde familiei sau comunitatii celelalte opt ore din existenta sa cotidiana”. Daca Guvernul va introduce “opt-out”, avertizeaza Jurca, atunci “se va lasa cu sange. Punem jos ciocanul si pixul si nu mai lucram. Sa munceasca ei!”.

AmCham Romania se apara spunand ca propunerile ei deriva din programul de criza al Guvernului, pentru perioada 2009-2012, si ca alt scop este “pastrarea atractivitatii investitionale a Romaniei”.

 
 Weekend in mijlocul saptamanii  
 
Alta propunere este mentionata de fostul ministru al Muncii, Mihai Seitan, care stie ca se are in vedere si posibilitatea ca ziua libera sa nu fie neaparat duminica: “De exemplu, joia. Este o discutie foarte complexa, care se poarta in toata Europa”.

Discutia se poarta in toata Europa, intr-adevar, insa inca nu a fost introdusa in Directiva Europeana privind timpul de munca, deoarece se opun partidele de orientare crestina, ai caror reprezentanti spun ca ar fi o masura impotriva persoanelor care practica o religie sau alta. Romania, la stanga – In Europa intalnim si tari unde salariatii au cele mai multe drepturi. Romania se remarca aici ca fiind tara unde este cel mai greu sa concediezi un salariat si unde compensatiile pentru disponibilizari sunt mari.

Ce legi se mai schimba

Premierul Boc a declarat in repetate randuri ca alaturi de Codul Muncii vor fi schimbate si legile patronatelor, sindicatelor, contractelor colective si a conflictelor de munca. Printre altele, spun sindicalistii, guvernantii vor ca de la anul contractele colective de munca sa nu mai fie valabile decat pentru semnatarii lor. In plus, vor sa restrangadrepturile de care se bucura liderii de sindicat, cum ar fi imposibilitatea concedierii lor pe timpul mandatului. 

Alte modificari posibile 

- Daca pana acum in Romania predominau contractele pe perioada nedeterminata, Ministerul Muncii vrea sa alinieze tara noastra la Europa, astfel incat contractele pe perioada determinata sa constituie regula, prin scoaterea de la art. 80 a expresiei: ,,prin derogare de la regula”.
Potrivit documentelor ministerului, ,,partenerii sociali europeni au recunoscut ca acest tip de contracte sunt forma cea mai comuna de relatii de munca si ca raspund nevoii angajatilor si angajatorilor”. 
- Intervalul de proba sa fie extins, deoarece ,,angajatorii pretind ca perioada este prea scurta pentru a evalua salariatii”. Intr-una dintre variante este vorba chiar de pana la 120 de zile. Acum, un contract pe o luna poate fi reinnoit de doua ori. Dupa aceea patronul e obligat sa angajeze lucratorul sau sa renunte la serviciile lui. 
- In cazul restructurarii unui post se scoate obligativitatea angajatorului de a-i gasi salariatului un alt loc in firma. 
- Dispare comisia disciplinara in situatia concedierilor din cauza unor abateri. “Din activitatea curenta rezulta faptul ca cercetarea disciplinara se prelungeste nejustificat pe perioada foarte lunga, chiar ani”, explica cei din minister. 
- Este suprimata procedura cercetarii prealabile si a evaluarii, in caz de necorespundere profesionala.  - In cazul concedierilor colective, perioada in care firma nu are voie sa angajeze pe posturile taiate s-ar putea reduce de la noua la trei luni, deoarece “termenul de noua luni este excesiv in raport cu dinamica actuala si viitoare”. 
- Se va schimba si modul de comunicare a deciziei de concediere, “pentru a limita abuzurile din partea salariatilor”, care obisnuiesc sa refuze semnarea deciziei.
 - Fractionarea concediului de odihna, pentru a nu mai exista minimum 15 zile lucratoare luate consecutiv.
 - Amenzile pentru munca la negru s-ar putea sa scada, fiindca practica le-a aratat celor de la ITM-uri ca instantele considera excesive amenzile si in locul lor dau avertismente.

 

Written by societate

17 noiembrie 2010 at 15:25

Comunicare politica

cu 4 comentarii

Pierre Zemor, autorul cartii “Comunicare publica”,este de parere ca „viata publica este în întregime marcata de raporturile politice”.

Functiile atribuite si exercitate de institutiile publice sunt catalogate de catre Pierre Zemor ca fiind: informarea (a aduce la cunostinta, a da seama si a pune în valoare), de a asculta (asteptarile, întrebarile si dezbaterea publica), de a contribui la asigurarea relationarii sociale (sentimentul de apartenenta colectiva, luarea în considerare a cetateanului în calitate de actor) si de a însoti schimbarile comportamentelor si pe cele ale organizatiei sociale.

Comunicarea politica este o forma a comunicarii prin intermediul careia se transmit intentionat si directionat mesaje având continut politic, mesaje transmise prin intermediul mijloacelor de comunicare în masa sau prin alte instrumente si actiuni, transfer si contratransfer informational care se realizeaza într-un câmp sau într-un spatiu de actiune bine definit, într-o anumita perioada de timp, folosindu-se tehnici si metode de formare a imaginilor actorilor politici specifice publicitatii si care are drept scop principal realizarea unei legaturi pe cât posibil pozitive între actorii politici si opinia publica si invers.

Comunicarea politica este un spatiu în care se relationeaza discursurile contradictorii a trei actori care au legitimitatea de a se exprima în mod public asupra politicii: oamenii politici, jurnalisti si opinia publica prin intermediul sondajelor de opinie.

Eficientizarea  cu un suport puternic de marketing politic, presupune realizarea unei campanii care sa urmareasca, in mare, urmatoarele etape:

1) cunoasterea populatiei colegiului electoral si a competitorilor, prin culgere de date statistice, pe baza de sondaje de opinie, elemente de profil public etc.

2) supunerea acestor date primare unei prelucrari specifice marketingului politic, prin care sunt decantate acele informatii, tendinte, caracteristici ale populatiei locale ce sunt relevante pentru actorul politic – client.

3) jonctiunea intre temele si tedintele locale si profilul si caracteristicile actorului politic.

4) realizarea strategiei de campanie electorala care sa integreze toate informatiile culese de mai sus si care sa construiasca baza pentru

5) comunicarea efectiva a mesajului electoral, prin solutii de comunicare dedicate fiecarui tip de public tinta si fiecarei zone.

Aceasta ar fi, de altfel, marea modificare adusa de noul sistem de vot uninominal - necesitatea, din partea candidatului, de a isi construi in mod real o campanie electorala la nivel local, dupa reguli profesioniste.

In noul sistem electoral candidatul se confrunta cu o prima necesitate de a isi cunoaste electoratul din colegiul in care este arondat. Anonimitatea electoratului si a candidatului vor trebui sa dispara. Campania electorala a candidatului trebuie sa capete un profil particularizat, adaptat locului, oamenilor care sunt vizati de procesul politic.

 

Written by societate

12 noiembrie 2010 at 13:06

Ultima speranta: Dumnezeu!

cu 13 comentarii

Written by societate

4 noiembrie 2010 at 15:39

Postat in 1, Romani pentru romani

Politici publice

cu 14 comentarii

Politica publica inseamna: autoritate, expertiza si ordine. Avem nevoie de toate aceste lucruri pentru a dezvolta o societate sanatoasa. O sursă majoră de dificultăţi este reprezentată de incongruenţa dintre diferite politici sectoriale: politica în privinţa construirii de noi autostrăzi poate intra în conflict cu cea pentru protecţia mediului în anumite zone sau politica municipală în privinţa extinderii resurselor de apă ar putea să nu se suprapună cu cea centrală în privinţa gospodăririi apelor. Asemenea inconsistenţe sunt văzute ca probleme majore în domeniul politicilor publice, multe lucrări de specialitate având ca preocupare modul în care diferite agenţii guvernamentale gestioneză aceeaşi problemă.

 A spune că autoritatea, expertiza şi ordinea sunt atribute ale unei politici, nu înseamnă că ele sunt prezente în proporţie egală în desfăşurarea procesului acesteia. Ele pot opera chiar una împotriva alteia: oamenii politici negociază o anumită politică cu actorii interesaţi (ordine), însă specialiştii consideră că ar trebui efectuat întâi un experiment în direcţia respectivă (expertiză); specialiştii în combaterea criminalităţii ştiu că măsurile dure nu sunt cele mai eficiente (expertiză) însă politicienii consideră că electoratul este favorabil unor astfel de măsuri, votul acestora fiind mai important decât dovezile ştiinţifice (autoritate). Astfel, politicile publice încorporează o continuă tensiune între aceste atribute. Este dificil de a împărţi acţiunea în două: decizia politică, pe de o parte, şi modalitatea de a duce la îndeplinire această acţiune, pe de altă parte.O politică nu trebuie redusă doar la scopurile proclamate oficial, ci trebuie completată cu modul în care acestea sunt puse în practică şi sunt cunoscute de către toţi participanţii. Declararea obiectivelor poate fi ceva semnificativ, însă este doar ceva parţial, iar absenţa acestor scopuri declarate nu înseamnă că nu există politică publică. Actorii jocului politic învaţă cum să înţeleagă lumea, cum să privească o problemă, cum să acţioneze. Din acest punct de vedere, profesiile reprezintă surse importante pentru modelele acţionale, oameni având ocupaţii diferite vor avea păreri diferite în privinţa a ceea ce trebuie făcut într-o problemă specifică. Politicile publice variază în funcţie de natura sistemului politic şi de legăturile acestuia cu societatea. Ideea de a simplifica compexul proces de înfăptuire a politicilor publice prin împărţirea sa în câteva stadii distincte a fost utilizată prima dată de către Harold Lasswell (1956). Acesta a divizat procesul politic în şapte etape: informarea, promovarea, prescripţia, invocarea, aplicarea, încheierea şi evaluarea (Harold Lasswell, 1971). În viziunea sa, cele şapte stadii descriu nu cum se desfăşoară în realitate procesul politicilor publice, ci cum ar trebui ca el să se desfăşoare. 

 

Analiza pe care Lasswell o face procesului de înfăptuire a politicilor publice se concentrează asupra procesului decizional din interiorul guvernului şi spune foarte puţin despre influenţele mediului exterior asupra comportamentului guvernamental. Se presupune că deciziile sunt luate de un număr mic de persoane, cuprinse în staff-ul guvernamental. O altă slăbiciune a acestui model este lipsa sa de logică internă, în special în ceea ce priveşte plasarea evaluării după încheierea politicii, deşi ar fi necesară o evaluare tocmai înainte de înfăptuirea acesteia. Cu toate acestea, acest model a exercitat o enormă influenţă în ceea ce priveşte dezvoltarea ştiinţei politicilor publice. Deşi nu foarte precis, acest model a permis reducerea complexităţii studiului unei politici publice prin izolarea şi studierea individuală a fiecărei etape în parte, înainte de “asamblarea” acestor stadii pentru crearea unei viziuni complete asupra întregului proces.

Pot fi identificate patru modele de implementare a politicilor publice: a face reguli, a hotărî, a întări legea şi a opera programe. O societate sanatoasa ar trebui sa descrie: dreptatea sociala, echilibrul libertate-autoritate, stabilitatea si ordinea, prosperitatea materiala, performanta cetateneasca si cea democratica.

Gânditorii conservatori au legat stabilitatea şi ordinea nu de receptivitate, de sensibilitate la problemele cetăţenilor, ci de autoritate. Conservatorii au fost preocupaţi în mod deosebit de sublinierea faptului că autoritatea este totuşi susţinută de o cultură comună şi de împărtăşirea aceloraşi valori. Din acest punct de vedere, stabilitatea şi ordinea sunt mai ales un rezultat al coeziunii culturale şi şi sociale, al capacităţii societăţii de a genera respect pentru autoritate şi de a susţine instituţiile existente. Această poziţie este puternic reflectată în temerile neoconservatorilor cu privire la permisivitatea, la relativismul moral şi cultural, de aici rezultând şi apelurile la restaurarea valorilor familiei, valorilor tradiţionale şi creştine.

 

Ideea că cetăţenia este un scop al bunei guvernări poate fi găsită încă din Grecia antică. Un cetăţean este un membru al unei comunităţi politice, care are o serie de drepturi şi de îndatoriri. Cetăţenia este de aceea faţeta pubică a existenţei individuale. Oamenii sunt capabili să participe la viaţa comunităţilor lor în măsura în care posedă drepturi şi responsabilităţi.

Written by societate

2 noiembrie 2010 at 16:24

Follow

Get every new post delivered to your Inbox.